Ministrul Muncii, Florin Manole, a atras atenția că proiectul de buget pentru anul 2026 ar putea aduce o diminuare a fondurilor alocate programelor de asistență socială din România, comparativ cu nivelul utilizat în 2025. Potrivit oficialului, sistemul social ar avea nevoie, dimpotrivă, de resurse mai consistente pentru a putea susține măsurile dedicate persoanelor vulnerabile.

Datele publicate de Ministerul Finanțelor arată că bugetul estimat pentru Ministerul Muncii în 2026 ar putea fi mai mic decât execuția bugetară din anul precedent. În acest context, ministrul a explicat că principala preocupare vizează reducerea sumelor destinate programelor de sprijin social.

Într-o intervenție la Digi24, Manole a precizat că scăderea afectează în mod direct pachetul de solidaritate socială.

„Nu vorbim despre întregul buget al statului, ci despre segmentul care privește direct Ministerul Muncii și programele sociale. Bugetul pentru asistență socială este cu aproape un miliard de lei mai mic decât anul trecut, deși necesarul ar fi indicat o creștere. Ar fi fost nevoie de fonduri suplimentare pentru milioane de români vulnerabili, inclusiv pensionari, familii monoparentale sau familii cu copii cu dizabilități”, a explicat ministrul.

Propuneri pentru creșterea sprijinului social

Ministerul Muncii a înaintat mai multe propuneri de măsuri sociale care ar necesita finanțare suplimentară în bugetul pentru 2026. Printre acestea se numără majorarea unor beneficii destinate copiilor cu dizabilități, dar și introducerea unor forme suplimentare de sprijin pentru familiile monoparentale.

Potrivit ministrului, nivelul actual al unor prestații sociale nu reflectă realitatea costurilor cu care se confruntă aceste familii.

„Un ajutor de aproximativ 80 de lei pentru un copil cu dizabilități este foarte mic și nu acoperă nevoile reale ale acestor familii”, a subliniat Manole.

Ajutor financiar pentru aproape 3 milioane de pensionari

Un alt proiect propus de Ministerul Muncii vizează acordarea unui sprijin financiar pentru aproximativ 2,8 milioane de pensionari din România. Conform estimărilor prezentate de ministru, implementarea unei astfel de măsuri ar necesita un buget cuprins între 2,3 și 2,4 miliarde de lei.

În varianta actuală a proiectului de buget, această sumă nu ar fi inclusă integral.

„Fondurile necesare pentru sprijinul destinat pensionarilor nu sunt prevăzute complet în forma de buget primită de la Ministerul Finanțelor”, a explicat oficialul.

Fondurile europene nu pot fi utilizate pentru plăți directe

Ministrul a respins și ideea că diferența ar putea fi acoperită prin fonduri europene, explicând că regulile de finanțare nu permit utilizarea acestor resurse pentru plăți directe către beneficiari.

Potrivit acestuia, programele europene pot finanța investiții sau proiecte sociale, însă nu pot fi folosite pentru transferuri financiare directe, cum ar fi alocații sau vouchere acordate populației.

Inflația crește presiunea asupra gospodăriilor vulnerabile

Manole a subliniat că discuția despre buget vine într-un context economic dificil, marcat de inflație și de creșterea prețurilor la alimente și servicii de bază. Aceste evoluții afectează în special familiile cu venituri reduse.

„Creșterea costului vieții pune o presiune tot mai mare pe bugetele gospodăriilor cu venituri mici. În astfel de situații, sprijinul financiar direct poate ajuta la acoperirea cheltuielilor esențiale”, a explicat ministrul.

Posibile modificări ale bugetului în Parlament

Întrebat dacă Partidul Social Democrat (PSD) ar putea depune amendamente la proiectul de buget în Parlament, Manole a spus că discuțiile continuă în cadrul Guvernului.

„Suntem încă în etapa analizelor și a consultărilor interne. Rolul meu este să semnalez eventualele probleme și să prezint observațiile atunci când consider că este necesar”, a declarat el.

Răspuns la criticile lui Florin Cîțu

Ministrul a comentat și criticile formulate de fostul premier Florin Cîțu, care a susținut că Guvernul nu ar fi redus cu 10% cheltuielile de personal, așa cum fusese anunțat anterior.

Manole a precizat că, în cazul Ministerului Muncii, cheltuielile cu personalul vor fi mai mici decât în anul precedent.

„La nivelul Ministerului Muncii, bugetul pentru cheltuielile de personal va fi mai redus decât anul trecut. Nu pot vorbi despre alte instituții, însă în cazul nostru există o scădere”, a spus ministrul.

Plan de reorganizare în cadrul ministerului

În paralel cu discuțiile despre buget, Ministerul Muncii pregătește și o reorganizare a aparatului central, proiect care urmează să fie publicat în transparență decizională.

Potrivit ministrului, planul include eliminarea a cel puțin trei funcții de conducere, ca parte a unui proces mai amplu de eficientizare administrativă și reducere a costurilor instituției.